În Constanța anilor ’20, automobilul devenea semnul unei lumi aflate în plină dezvoltare economică și urbană. Orașul-port descoperea tot mai repede avantajele acestui mijloc de deplasare, iar marca Ford ocupa un loc important în peisajul auto al urbei.
Prezența mărcii Ford la Constanța este extrem de vizibilă, atât prin automobilele care circulau pe străzi, cât și prin reclamele care apăreau cu regularitate în presa vremii. În august 1929, o astfel de reclamă din „Dobrogea Jună” îi prezenta pe D. St. Dimitriu & Gh. Athanasiade drept agenți autorizați pentru vânzarea produselor Lincoln-Ford-Fordson; adresele la care funcționau reprezentanțele auto erau strada Tomis nr. 12 și în Piața Independenței nr. 19, iar ulterior pe strada Carol nr. 77 bis (sub „Grand Hotel”).
Ultima oră
Dumitru St. Dimitriu era un abil om de afaceri, un actor important pe piața imobiliară dobrogeană. După ce și-a petrecut ani buni din tinerețe în străinătate, unde s-a familiarizat cu afacerile cu autoturismele Ford în orașe precum Trieste, Alexandria și Istanbul, întors la Constanța a deschis o astfel de reprezentanță în orașul de la malul mării. În scurt timp avea să devină reprezentant pentru Balcani al companiei americane, iar influența sa pe plan local este ilustrată și de funcția de viceconsul onorific al Cehoslovaciei la Constanța.
Presa vremii nu se limita la reclame. În știri, automobilele erau prezentate ca adevărate produse ale modernității. În ediția din 18 decembrie 1927, sub titlul „Ford – model nou” se relata: „Garajul D. St. Dimitriu & Gh. Athanasiade din strada Tomis no. 12 Constanța, agenție autorizată pentru vânzarea produselor Lincoln-Ford-Fordson, aduce la cunoștința onor publicului că, în curând, îi va sosi un mare transport de automobile tip nou, ale uzinelor Ford, ultima creațiune a acestei fabrici, pentru a satisface cererile pe care le are. Această mașină poate fi considerată ca fără rival în ceea ce privește prețul și calitatea, aducând o evoluție în întreaga lume, pe câmpul automobilelor eftine”.
Descrierea tehnică era, pentru cititorul anului 1927, impresionantă: „Noua mașină Ford, construită pentru a corespunde cererilor moderne cu accelerare și viteză excepțională, construcția începând de la radiator și până la axa din spate complect schimbată, motor 4 cilindre, 40 cai putere, având turația normală, consumația extrem de redusă 7-8 litri de benzină pe distanță de 100 kilometri, vibrațiunile motorului extrem de liniștite la orice viteză, trece de la 8 kilometri la 40 kilometri pe oră în 8 și jumătate secunde. Aprinderea simplificată, noul dinam este o reducere a tipurilor întrebuințate în uzinele electrice. Viteza 90 kilometri pe oră, ungerea cu pompă și barbotaj, răcirea prin termosifon și pompa centrifugă.
Ambreajul cu discuri uscate, schimbător de viteză normal având 3 viteze înainte și o viteză înapoi. Amortizoare hidraulice cu ireversibilă direcție. Frâne pe 4 roți, sașiul foarte solid cu centru de gravitate foarte jos, caroserii confortabile cu linii splendide, construite din oțel în diferite culori frumoase”.
Într-o epocă în care automobilul încă fascina prin simpla sa prezență, asemenea cifre și caracteristici aveau forța unei adevărate demonstrații a progresului. Iar demonstrațiile aveau să devină, la propriu, spectacole. La 19 iunie 1931, „Dobrogea Jună” anunța sosirea la Constanța a unei caravane Ford formate din 15 automobile, întâmpinată la Mangalia de Dumitru St. Dimitriu. Caravana străbătuse deja Turtucaia, Silistra, Bazargic, Balcic și Cavarna și urma să facă demonstrații în centrul orașului pentru a arăta „superioritatea mașinelor Ford”, înainte de a-și continua raidul spre Babadag și Tulcea.
Dar povestea Ford la Constanța nu se oprea la vânzarea automobilelor. În septembrie 1929, din articolul „Portul nostru renaște” publicat în ziarul „Dacia” aflăm despre perspectiva unei investiții Ford într-o fabrică în zona liberă a portului Constanța. „În două repetate rânduri, sub regimul liberal, sucursala întreprinderilor Ford din Alexandria-Egipt solicitase guvernului român un teren în zona liberă pe care să înalțe mari fabrici de tractoare și automobile servindu-se pe cât posibil de materie primă românească și exclusiv de muncitori români. (…) Ford solicita terenul din spatele actualului imobil al vămii și al danelor 14 și 15, limitat de șoseaua de centură a portului, în întindere de circa 2,5 hectare”, se arată în articolul menționat. Mai mult, „un trimis al uzinelor Ford din Detroit America” se afla în acea perioadă la Constanța pentru a se întâlni cu ministrul V. Madgearu și pentru a studia terenul. Doi ani mai târziu, discuții similare aveau să fie purtate la Brăila (sursa – „Dacia”, ediția 9 ianuarie 1931).
Reclama zilei: „De vânzare una mașină Ford model 1926, în perfectă stare, mult extra eftin, bani gata. A se adresa la ziar” (Dobrogea Jună, 1929)
Sursă foto: Dobrogea Jună
