Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, atrage atenția asupra unui fenomen pe care îl consideră îngrijorător: în ultimii zece ani au fost emise aproximativ 1.200 de avize pentru amenajarea de iazuri piscicole, însă doar 102 dintre acestea s-au materializat efectiv pe teren.
Potrivit oficialului, diferența majoră dintre numărul autorizațiilor și cel al proiectelor finalizate indică faptul că, în multe cazuri, scopul real nu a fost dezvoltarea unor exploatații piscicole, ci extragerea de agregate minerale necesare în construcții.
Ultima oră
Un lider AUR a picat din nou Bacalaureatul
7 ani de când Simona Halep a câştigat turneul de la Wimbledon: ”7 ani de la cel mai bun meci din viaţa mea”
Mando aduce la Constanța o expoziție care explorează relația dintre culoare, materie și percepție
Accident pe Autostrada Soarelui. Patru autoturisme implicate într-o coliziune
„România este, cel puțin pe hârtie, un adevărat rai al iazurilor piscicole. În realitate, mai puțin de 10% dintre cele autorizate există în teren”, a declarat ministrul, subliniind că multe dintre avize au fost obținute de firme din domeniul construcțiilor.
Interese economice și lacune legislative
Diana Buzoianu a explicat că este legitim ca dezvoltatorii să aibă nevoie de pietriș și alte agregate pentru proiectele de infrastructură. Problema apare însă atunci când, după exploatarea resurselor, nu mai sunt respectate obligațiile de mediu, iar amenajările promise nu sunt realizate.
„Când din 1.200 de iazuri rămân doar 10% funcționale, înseamnă că materialele au fost extrase, dar măsurile de punere în siguranță și refacere a mediului nu au mai fost implementate”, a arătat ministrul.
Datele oficiale indică faptul că, în ultimul deceniu, prin astfel de exploatări ar fi fost extrase aproximativ 230 de milioane de metri cubi de agregate. Controalele autorităților sugerează însă că volumul real ar putea fi mai mare.
Riscuri pentru mediu și comunități
Ministrul avertizează că multe dintre aceste exploatări ajung să fie abandonate, transformându-se în cratere cu apă sau gropi neamenajate, care pot afecta stabilitatea solului și regimul hidrogeologic. În unele cazuri, comunitățile locale au reclamat scăderea nivelului apei în fântâni.
De asemenea, au existat situații în care astfel de iazuri au pus în pericol lucrări de infrastructură din apropiere sau au devenit zone nesigure, fiind raportate inclusiv accidente mortale. Autoritățile au descoperit și cazuri în care gropile au fost folosite ulterior pentru depozitarea ilegală de deșeuri.
Modificări legislative anunțate
În acest context, ministrul Mediului anunță schimbări legislative menite să limiteze prelungirea repetată a autorizațiilor. Potrivit acesteia, există sute de avize emise încă din 2015 care sunt folosite în continuare pentru exploatarea balastului, fără ca iazurile piscicole asumate inițial să fie realizate.
„Nevoia constructorilor de a avea acces la agregate este legitimă, dar aceste activități trebuie să fie desfășurate corect, fără a folosi lacune legislative care pot pune în pericol comunitățile și mediul”, a concluzionat Diana Buzoianu.
Ministerul urmează să prezinte în perioada următoare propunerile concrete de modificare a cadrului legal.
