Un obicei străvechi, cunoscut sub numele de „Boul înstruțat” sau „boul împănat”, este păstrat și astăzi în mai multe sate din Transilvania, inclusiv din județul Cluj, în perioada Rusaliilor.
Potrivit etnologilor de la Centrul Tradiții Clujene, ritualul are origini precreștine și reprezintă o reminiscență a credințelor străvechi legate de forțele naturii și de ciclurile agriculturii.
Ultima oră
Nicuşor Dan: Întâlnirea de astăzi cu Maia Sandu, o dovadă în plus a apropierii dintre România şi Republica Moldova şi a relaţiei noastre speciale
Două turiste au mutat o dronă cu explozibil înainte să ajungă geniștii, descoperită în Olimp
Premieră medicală la Londra! O operație pe creier, asistată de inteligența artificială, a salvat vederea unui pacient
Când lectura pleacă la drum: cum a arătat primul Silent Reading Party într-un tren din România
În forma sa tradițională, obiceiul începe în ajunul Rusaliilor, când feciorii din sat aleg un bou care este lăsat să pască liber peste noapte, după care este „purificat” cu apă. Animalul este împodobit cu flori de câmp, spice, clopoței și țesături tradiționale, pregătite de fete.
Condus de un lider al cetei de feciori, alaiul pornește apoi din gospodărie în gospodărie, într-un ritual interpretat de specialiști ca un simbol al fertilității, al roadelor și al prosperității. Participanții primesc în schimb ouă, colaci și alte daruri.
Potrivit etnologului Ion Ghinoiu, ritualul simbolizează „cununia soarelui” și momentul de apogeu al verii, fiind asociat cu invocarea belșugului și a ploilor.
În unele sate de pe Valea Someșului Mic, obiceiul este încă practicat, deși specialiștii spun că se află într-o fază de declin. În localitatea Batin, boul este împodobit și purtat prin sat, apoi eliberat după un moment de „sfințire”.
Tradiția spune că fata care reușește să prindă boul de coarne se va căsători în curând, iar ulterior are loc o petrecere a comunității, însoțită de muzică și dansuri populare.
Sursă foto: Primăria Beclean
