Fostul președinte Traian Băsescu a comentat miercuri deciziile recente privind baza militară de la Mihail Kogălniceanu, într-un context marcat de tensiuni în Orientul Mijlociu și de reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Potrivit lui Băsescu, Statele Unite vor primi acces la această bază nu din dorința președintelui Donald Trump, ci din necesitățile strategice ale alianței transatlantice, în baza acordului semnat între România și SUA la 6 decembrie 2005, intrat în vigoare la 21 iunie 2006.
Ultima oră
Nicuşor Dan: Întâlnirea de astăzi cu Maia Sandu, o dovadă în plus a apropierii dintre România şi Republica Moldova şi a relaţiei noastre speciale
Două turiste au mutat o dronă cu explozibil înainte să ajungă geniștii, descoperită în Olimp
Premieră medicală la Londra! O operație pe creier, asistată de inteligența artificială, a salvat vederea unui pacient
Când lectura pleacă la drum: cum a arătat primul Silent Reading Party într-un tren din România
„Având în vedere dinamica evenimentelor din Orientul Mijlociu, președintele României, Nicușor Dan, trebuie să acționeze rapid, fără tergiversări, amânări și ezitări. Afaceristul Trump însă va trebui să afle că accesul pe Kogălniceanu pentru operațiuni în Orientul Mijlociu costă”, a subliniat Băsescu într-o postare pe Facebook.
Fostul șef de stat a amintit și de retragerea parțială a trupelor americane de la Mihail Kogălniceanu în 2025, decizie care, potrivit lui, a fost interpretată de prietenul său Vladimir Putin ca un semnal favorabil.
„Astăzi se pare că SUA au nevoie de baza de la Kogălniceanu”, a mai punctat Băsescu.
Reuniunea CSAT de miercuri, convocată de președintele Nicușor Dan de la ora 9:30, a avut pe ordinea de zi subiecte sensibile legate de Orientul Mijlociu: evaluarea impactului evenimentelor asupra României și pieței petroliere, precum și analiza dislocării temporare a unor capabilități militare pe teritoriul țării.
Băsescu subliniază că respectarea acordului de acces este o chestiune de interes strategic pentru România și pentru relația sa cu aliații săi, într-un moment în care tensiunile regionale cresc și se resimt la nivelul securității energetice și militare.
