Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) reacționează ferm la campania publică declanșată în ultimele zile de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, care a ales să transforme o problemă veche și cunoscută într-un spectacol politic de moment.
Nu contestăm realitatea semnalată. Da, există soluții improvizate pe litoral. Dar ceea ce omite doamna ministru este esențial: aceste soluții sunt consecința directă a unui eșec sistemic al statului român, care, timp de peste 20 de ani, nu a fost capabil să asigure infrastructura minimă de canalizare.
Ultima oră
Nicuşor Dan: Întâlnirea de astăzi cu Maia Sandu, o dovadă în plus a apropierii dintre România şi Republica Moldova şi a relaţiei noastre speciale
Două turiste au mutat o dronă cu explozibil înainte să ajungă geniștii, descoperită în Olimp
Premieră medicală la Londra! O operație pe creier, asistată de inteligența artificială, a salvat vederea unui pacient
Când lectura pleacă la drum: cum a arătat primul Silent Reading Party într-un tren din România
Este ușor să descoperi „probleme” și să arăți cu degetul. Este mult mai greu să îți asumi faptul că instituțiile statului au tolerat, ani la rând, această situație, fără să ofere alternative.
”Se pare că turismul, în loc să fie sprijinit, este ținta tuturor. Mai bine închidem tot și ne declarăm țara non-turistică”, declară Dr. Alin Burcea, președintele ANAT.
Când statul lipsește, apare legea junglei. Fiecare operator se descurcă cum poate pentru a-și putea desfășura activitatea. Nu pentru că își dorește să funcționeze la limită, ci pentru că nu are altă opțiune.
Operatorii de plajă nu sunt cauza problemei, ci efectul ei. Au investit milioane, au dezvoltat servicii, au ținut litoralul în viață și au atras turiști, în timp ce statul, prin instituții precum Apele Române, s-a limitat în principal la a încasa redevențe, fără să livreze infrastructura necesară.
Mai mult, declarațiile iresponsabile din toamna trecută, potrivit cărora chiria unei plaje ar fi echivalentă cu încasările dintr-o singură zi, au contribuit direct la o distorsionare gravă a percepției și la decizii administrative care au dus la triplarea costurilor pentru sezonul 2026. Aceste costuri nu dispar, ele se transferă inevitabil în prețurile plătite de turiști și în competitivitatea litoralului românesc.
Dacă obiectivul era desființarea plajelor amenajate, atunci ar fi fost mai onest să nu mai fie scoase la închiriere. În schimb, asistăm la o combinație de declarații populiste și măsuri incoerente, care duc exact în aceeași direcție, dar fără asumare. Asta nu este politică publică. Este ipocrizie.
Astăzi, aceiași operatori sunt transformați în țapi ispășitori într-o campanie de imagine. Eliminarea peste noapte a soluțiilor existente, fără a pune nimic în loc, nu este reformă. Este blocaj.
Am cerut în mod repetat investiții, termene și soluții. Nu am primit decât promisiuni și, acum, acuzații.
Dacă nu se iau urgent măsuri pentru punerea la dispoziție a infrastructurii sau, cel puțin, pentru reglementarea temporară a situației existente, consecințele vor fi evidente pentru toată lumea: plajele vor deveni spații improprii, iar experiența turiștilor va avea de suferit grav.
Nu poți ignora o problemă 20 de ani și apoi să pretinzi că o rezolvi în câteva zile, aruncând vina pe cei care au ținut litoralul funcțional.
Turismul românesc nu poate fi gestionat prin clipuri și reacții de moment. Nu avem nevoie de o „ministră TikTok”, ci de politici publice serioase, investiții reale și asumare.
În lipsa acestora, sezonul estival 2026 nu este doar în pericol. Este pus direct sub semnul întrebării.
