Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța readuce în atenție, prin rubrica „D’ale urbei”, câteva informații publicate în presa constănțeană la 4 octombrie 1927. Ziarele vremii vorbeau despre schimbări importante în conducerea poliției orașului, dar și despre proprietăți scoase la vânzare sau oferite spre închiriere.
Ultima oră
Poliția Română, mesaj de Ziua Mondială a Animalelor: „Poate avem mai mult de învățat de la ele decât credem”
„Bărbierul din Sevilla”, succes la debutul noii stagiuni a Teatrului „Oleg Danovski”
CSM Constanța, joc perfect în Liga Zimbrilor: A doua victorie consecutivă!
Moment important pentru comunitatea din Valu lui Traian. Slujbă de sfințire la biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva”
În urmă cu 99 de ani, Constanța își schimba prefectul de poliție. Potrivit ziarului Dacia, la 4 octombrie 1927 era anunțată oficial numirea avocatului și publicistului Al. Negrea în această funcție. Decizia fusese luată cu câteva zile înainte, pe 1 octombrie, iar presa saluta venirea sa la conducerea poliției municipiului.
Al. Negrea îl înlocuia pe Grigore Ștefu, considerat un polițist experimentat, care condusese instituția în anii de după Primul Război Mondial. Schimbarea avea loc într-un moment în care autoritățile pregăteau o reorganizare a poliției constănțene, pe fondul problemelor legate de menținerea ordinii publice.
Constanța era, la acea vreme, un important oraș-port, cu o populație cosmopolită și o activitate intensă, iar problemele privind criminalitatea erau considerate serioase. În același timp, efectivele poliției erau insuficiente pentru amploarea orașului și a situațiilor cu care se confruntau autoritățile.
Numirea lui Al. Negrea era privită cu speranță de locuitori. Totuși, presa vremii sublinia că schimbările profunde nu puteau fi realizate doar la nivel local, fiind necesară o reformă mai amplă a sistemului de poliție din România.
Un avocat și om de cultură apreciat la Constanța
Al. Negrea nu a rămas în memoria orașului în primul rând prin activitatea sa de prefect de poliție, ci prin contribuția sa la viața culturală și publicistică a Constanței.
Avocat și publicist, Negrea a scris articole despre cultură și domeniul juridic și s-a numărat, la 5 noiembrie 1922, printre membrii fondatori ai Uniunii Ziariștilor Dobrogeni. Din această organizație au mai făcut parte personalități precum Ioan N. Roman și Constantin Brătescu.
În 1943, Al. Negrea publica volumul „Schițe Dobrogene”, cunoscut și sub titlul „Din Dobrogea: Schițe și Povestiri”. Cartea a avut succes și surprindea aspecte ale vieții și caracterului multicultural al Constanței.
Prefața volumului era semnată de scriitorul Ion Marin Sadoveanu, care își petrecuse copilăria în orașul lui Ovidiu. Legătura dintre cei doi pare să fi fost una mai veche. Sadoveanu locuise într-o casă din apropierea Episcopiei, pe strada D.A. Sturdza, actuala strada Revoluției din 22 Decembrie 1989. În aceeași zonă, în anii ’20, Al. Negrea își avea biroul de avocatură, la imobilul de la numărul 37.
Negrea a fost, de asemenea, implicat în viața politică și administrativă a orașului. Fruntaș al Partidului Național Liberal, acesta a ocupat mai multe funcții publice în anii ’20 și ’30 și s-a aflat în cercul apropiaților primarului Virgil Andronescu, iar ulterior al lui Vasile P. Sassu, noul lider al organizației județene.
O casă din Mangalia, scoasă la licitație
Presa din 1927 consemna și anunțuri care astăzi oferă o imagine interesantă asupra pieței imobiliare din sudul litoralului.
La 4 octombrie era anunțată vânzarea prin licitație publică a unei case din Mangalia. Proprietatea, aparținând preotului Nicolaide, avea o poziție considerată foarte frumoasă, în apropierea mării.
Casa era alcătuită din trei camere, antreu și magazie, fiind construită din zid. Curtea era împrejmuită cu un zid de piatră, iar suprafața totală a terenului era de 450 de metri pătrați. Licitația urma să se desfășoare la Tribunalul Constanța.
Vile și apartamente de închiriat în apropierea Gării Vechi
Un alt anunț publicat în Dacia oferea spre închiriere mai multe apartamente din vila Corina, situată pe strada Traian, în fața Gării Vechi, cu vedere spre mare.
Proprietatea dispunea de apartamente cu suprafețe generoase, formate din 4, 5, 8, 9, 12 sau 14 camere. Imobilul avea garaj, camere parchetate, sobe de teracotă, instalație electrică și apă, inclusiv pentru baie.
Clădirea era prezentată ca fiind una nouă, iar proprietarii precizau că apartamentele erau potrivite în special pentru consulate și birouri comerciale. Cei interesați puteau obține informații de la avocatul O. Goruneanu, al cărui birou se afla pe strada Vasile Alecsandri nr. 7.
Anunțurile păstrate în presa vremii oferă astfel o imagine a Constanței de acum aproape un secol: un oraș-port aflat în dezvoltare, cu o viață administrativă și politică intensă, dar și cu o piață imobiliară în care apropierea de mare și de gară reprezenta deja un avantaj important.
