Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța continuă seria prezentărilor din cadrul „Calendarului istoric”, iar pentru data de 4 iulie aduce în atenție un episod mai puțin cunoscut din istoria orașului: modul în care zvonurile false despre presupuse epidemii au afectat dezvoltarea turismului la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Ultima oră
Micii rugbyști de la CSM Constanța impresionează la debutul în noua ediție de campionat
Zelenski îi răspunde lui Trump: Ucraina, gata să oprească atacurile către rafinării
Trump, mesaj tranșant pentru Zelenski: „A venit timpul pentru un nou președinte”
Marile reveniri pe streaming: Clasice legendare și noi hituri
În anul 1893, Constanța devenise deja o stațiune balneară cu un potențial important, atrăgând turiști din întreaga țară dornici să se bucure de băile de mare și de soare. Chiar dacă accesul în oraș era anevoios – călătoria de la București dura aproape două zile, cu trenul până la Giurgiu, apoi cu vaporul până la Cernavodă și din nou cu trenul spre Constanța – numărul vizitatorilor era în continuă creștere.
Totuși, dezvoltarea turismului a fost serios afectată de informații false publicate în presa vremii.
Zvonuri despre epidemii au speriat turiștii
În ediția din 4 iulie 1893, ziarul Constanța publica articolul „Starea sanitară a orașului”, în care denunța răspândirea unor zvonuri neadevărate privind existența unor epidemii.
Publicația amintea că, în anul precedent, o telegramă trimisă către un ziar din București anunța, în mod eronat, apariția unor cazuri de holeră asiatică la Varna și sugera luarea unor măsuri preventive. Deși informația nu avea nicio bază reală, zvonul s-a răspândit rapid și a avut efecte dramatice asupra sezonului estival.
Potrivit ziarului, în luna iulie a acelui an aproape niciun turist nu a mai venit la Constanța, iar în august numărul vizitatorilor a rămas mult sub cel obișnuit, provocând pierderi economice importante.
O nouă alarmă falsă în 1893
Situația s-a repetat și în vara anului 1893, când unele publicații au scris că în Constanța ar fi izbucnit o epidemie de variolă.
Jurnaliștii locali au criticat modul în care anumite ziare din București publicau informații neverificate, fără să țină cont de consecințele asupra singurei stațiuni balneare românești accesibile tuturor categoriilor sociale.
Autorii articolului mergeau chiar mai departe, sugerând că astfel de informații ar putea favoriza alte stațiuni balneare din țară sau din străinătate.
Primarul Mihail Koiciu a intervenit public
În fața efectelor produse de aceste zvonuri, primarul Constanței de la acea vreme, Mihail Koiciu, aflat la al doilea mandat, a transmis o dezmințire către presa din București.
Edilul preciza că în oraș nu exista nicio boală contagioasă și că starea sanitară era foarte bună, bazându-se pe informațiile furnizate de medicul-șef al comunei și de ceilalți medici din localitate.
În timp, zvonurile s-au stins, iar în anii următori Constanța nu a mai fost afectată de epidemii în timpul sezonului estival.
Podul de la Cernavodă a schimbat destinul turismului
Muzeul amintește că dezvoltarea spectaculoasă a turismului constănțean a fost favorizată și de inaugurarea Podului Carol I de la Cernavodă, în anul 1895, care a asigurat legătura directă dintre Dobrogea și restul țării.
Numărul turiștilor a crescut de la an la an, iar Constanța și-a consolidat statutul de importantă stațiune balneară, în timp ce știrile false au rămas doar o filă din istoria presei de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
