Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța readuce în atenție, prin rubrica „D’ale urbei”, câteva episoade din viața orașului de la malul mării, petrecute în anul 1929. Printre acestea se numără numirea unui nou primar, povestea unui localnic care a ajuns la vârsta de 100 de ani și măsurile financiare pregătite pentru sprijinirea ofițerilor.
Ultima oră
Captură de 2 milioane de lei în Portul Constanța: electronice, încălțăminte și jucării suspectate că sunt contrafăcute
Autoturism de lux căutat de suedezi, descoperit în Portul Constanța. Mașina urma să ajungă în Georgia
Reactoarele de la Cernavodă ar putea fi repornite pe 1 noiembrie, după luni de oprire
PNL decide cum va vota învestirea Guvernului Luca Niculescu. Liberalii anunță că vor intra în Opoziție
La 17 octombrie 1929, deputatul Gheorghe S. Popescu a fost numit primar al Constanței și președinte al Comisiunii Interimare, după dizolvarea Consiliului Municipal în contextul reorganizării administrative promovate de guvernul condus de Iuliu Maniu. Acesta i-a succedat lui Francisc Sachetti.
Originar dintr-o familie de preot din județul Constanța, Gheorghe S. Popescu era profesor și politician, cunoscut inclusiv pentru vizitele sale în satele Dobrogei și pentru implicarea în acțiuni de sprijinire a țărănimii. Numirea sa a fost primită favorabil de publicația „Dacia”, care îi aprecia activitatea în domeniul educației și preocuparea pentru îndrumarea populației rurale.
Primul său mandat s-a desfășurat între octombrie 1929 și iulie 1931. După revenirea liberalilor la guvernare, Consiliul Municipal a fost dizolvat, iar conducerea orașului a fost preluată temporar de alți edili. În decembrie 1932, Curtea de Apel Constanța a stabilit că dizolvarea consiliului fusese abuzivă, anulând măsura. Gheorghe S. Popescu a revenit astfel în funcție și a rămas primar până în decembrie 1933.
Perioada în care a condus orașul a fost marcată de efectele Marii Crize Economice. Scăderea prețurilor la cereale și materii prime a afectat puternic activitatea de export prin Portul Constanța, cu urmări asupra economiei locale. În acest context dificil, administrația sa a urmărit stabilizarea situației economice a orașului.
Un constănțean a trăit până la 100 de ani
Presa vremii consemna și un caz ieșit din comun pentru acea perioadă. Potrivit ziarului „Dacia”, un locuitor din Ghiuvenlia, localitate aflată în actualul județ Constanța, a murit la vârsta de 100 de ani, fiind descris drept un om care se bucurase de o stare bună de sănătate până la sfârșitul vieții.
Articolul din 1929 remarca raritatea unei asemenea longevități și făcea o referire ironică la Matusalem, personajul biblic despre care Vechiul Testament spune că ar fi trăit 969 de ani.
Prime pentru ofițeri, pe fondul scumpirilor
O altă informație publicată în aceeași perioadă viza acordarea unor prime anuale de scumpete pentru militari. Potrivit ziarului „Dacia”, măsurile erau destinate în special ofițerilor cu grade inferioare și urmăreau compensarea efectelor creșterii prețurilor asupra veniturilor acestora.
Sumele anunțate pentru anul 1930 erau de 24.000 de lei pentru sublocotenenți, 20.400 de lei pentru locotenenți, 18.800 de lei pentru căpitani și 12.000 de lei pentru maiori. Fondurile necesare ar fi fost incluse în bugetul armatei.
Primele de scumpete reprezentau o formă de compensare financiară folosită în perioada interbelică pentru a limita pierderea puterii de cumpărare. Măsurile de acest tip au fost însă influențate de dificultățile economice și de reducerile salariale aplicate în acei ani.
Rubrica Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța oferă astfel o imagine a orașului de acum aproape un secol, surprinzând atât evoluția administrației locale, cât și problemele economice și întâmplările consemnate de presa vremii.
