Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța readuce în atenția publicului fragmente din viața orașului de la sfârșitul anilor 1920 și începutul anilor 1930, prin intermediul unor articole și anunțuri publicate în ziarul local „Dacia”.
Ultima oră
Rubrica „D’ale urbei”, prezentată pe 15 noiembrie, oferă o incursiune interesantă în atmosfera Constanței interbelice, surprinzând preocupările, evenimentele și întâmplările care țineau prima pagină a presei locale în urmă cu aproape un secol.
Unul dintre subiectele prezentate datează din 1931 și face referire la cercetările arheologice desfășurate la Mangalia. Profesorul universitar Teofil Sauciuc-Săveanu, de la Universitatea din Cernăuți, coordona atunci săpăturile de la vechea cetate Callatis, fiind asistat de arhitectul Popovici. Potrivit informațiilor publicate în ziar, până la acel moment fusese descoperită aproape în întregime o porțiune importantă din zidul cetății.
Tot în 1931, negustorii constănțeni își exprimau nemulțumirea față de o adresă transmisă Ministerului Industriei de comisia interimară a Bursei din Constanța. Membrii Sfatului Negustoresc au protestat împotriva afirmațiilor pe care le considerau calomnioase la adresa comercianților locali.
Presa vremii consemna și rezolvarea unui caz de furt. După ce din locuința zugravului Enciu Atanase, situată pe strada Ștefan cel Mare, dispăruseră 40.000 de lei și mai multe obiecte de valoare, poliția a reușit să identifice și să aresteze un suspect cunoscut sub numele de Pop Coriolan.
Din paginile ziarului aflăm și detalii despre viața școlară și culturală a orașului. În 1930, elevii particulari înscriși la Liceul „Mircea cel Bătrân” erau chemați să participe la cursuri obligatorii de îndrumare. În același an, Școala Profesională de Fete organiza un ceai în saloanele Cercului Militar, iar Ateneul Popular Central anunța un matineu cultural cu participarea unor profesori și artiști.
O altă informație interesantă îl are în prim-plan pe chestorul poliției, Leon Panaitescu, care dispusese înlocuirea autobuzelor destinate transportului de pasageri către cartierele și satele din județ, după ce verificările arătaseră că unele vehicule se aflau într-o stare care punea în pericol siguranța călătorilor.
Arhiva surprinde și preocupările sanitare ale autorităților. În 1928, după apariția unor cazuri de ciumă în portul Pireu, serviciul sanitar din Portul Constanța a dispus dezinfectarea navelor sosite din acea direcție.
Printre anunțurile păstrate se regăsesc și reușite personale, precum obținerea licenței în litere cu distincția „Magna cum laudae” de către Lucreția C. Crăciun, dar și mici detalii cotidiene: un locotenent care căuta o cameră mobilată, eventual cu pian și garaj, sau nemulțumirea unor constănțeni față de taxa de intrare la Expoziția Semicentenarului Dobrogei.
Un loc aparte îl ocupă reclama zilei din 14 noiembrie 1931, care anunța sosirea la Constanța a formației vieneze „Pasărea Albă”, alcătuită din cinci bărbați și trei tinere, absolvenți ai Conservatorului din Viena. Sub conducerea maestrului Gustav Ratziu și a domnișoarei Edi Vind, grupul urma să susțină concerte în fiecare seară, iar intrarea era gratuită.
Prin aceste fragmente de presă, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța readuce la lumină nu doar evenimente importante, ci și amănunte aparent mărunte care reconstruiesc atmosfera unui oraș de altădată.
