Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța readuce în atenția publicului, prin rubrica „D’ale urbei”, întâmplări din viața orașului de la malul mării, petrecute în perioada interbelică. Ediția din 10 octombrie prezintă trei episoade surprinse de presa vremii: o zi neobișnuit de liniștită pentru Constanța, o crimă care a provocat reacții violente și gesturile de generozitate ale unuia dintre cei mai bogați constănțeni ai epocii.
Ultima oră
Document fals privind încorporarea în Armata României. Avertismentul transmis de MApN
Vremea se răcește brusc în România. Vânt puternic și precipitații în toate regiunile
Farul Constanța, meci decisiv cu Petrolul: Se joacă un loc în Play-off
Alertă aeriană în nordul județului Tulcea. Avioane spaniole F-18 au decolat de la Mihail Kogălniceanu
În anii 1920 și 1930, Constanța se confrunta cu un nivel ridicat al infracționalității. Autoritățile locale și naționale au încercat să limiteze fenomenul, însă dezvoltarea continuă a orașului-port și viața sa agitată au făcut ca problema criminalității să persiste.
Pentru a ilustra atmosfera acelor vremuri, reprezentanții muzeului citează un articol publicat în ziarul Dacia, la 10 octombrie 1931, sub titlul „O zi liniștită la Constanța!”.
Publicația relata că ziua de miercuri, 7 octombrie, fusese una cu totul neobișnuită: timp de 24 de ore nu se înregistraseră crime, furturi, spargeri sau scandaluri. Jurnaliștii tratau situația cu ironie, întrebându-se dacă nu cumva hoții, asasinii și scandalagiii intraseră într-o grevă generală.
O crimă care a provocat tensiuni în centrul orașului
În contrast cu această relatare, presa vremii consemna și un caz violent petrecut cu un an înainte. La 10 octombrie 1930, Tribunalul Constanța a emis mandate de arestare pentru Frosina Ivanov și Cristache Mătrăgan, acuzați de uciderea patiserului Gavril Grigorenco.
Potrivit relatării istorice prezentate de muzeu, fapta avusese loc în noaptea de 5 spre 6 octombrie, într-o casă de toleranță de pe strada Bolintineanu, la numărul 17. Victima ar fi ajuns acolo în stare de ebrietate, iar un conflict mai vechi cu Frosina Ivanov ar fi degenerat. Femeia l-ar fi chemat pe Cristache Mătrăgan, iar acesta l-ar fi lovit pe patiser la cap cu un obiect de tip box.
După emiterea mandatelor de arestare, cei doi au fost preluați de polițiști pentru a fi duși înapoi în arest. Pe strada Scarlat Vârnav, actuala stradă Răscoalei 1907, un grup de aproximativ 100 de persoane, rude și apropiați ai victimei, ar fi încercat să-i atace pe cei doi acuzați.
Intervenția agenților de Siguranță a împiedicat escaladarea situației. În același timp, polițiștii au fost nevoiți să gestioneze și un alt grup, format din rudele lui Mătrăgan, care ar fi încercat să obțină eliberarea acestuia. În cele din urmă, mulțimea a fost dispersată, iar cei doi au fost conduși la închisoare. Conform informațiilor prezentate de muzeu, aceștia au fost condamnați ulterior pentru crimă și și-au ispășit pedepsele.
Albert Theiler, filantropul care a sprijinit elevii merituoși
Rubrica „D’ale urbei” aduce în prim-plan și o latură mai puțin întunecată a Constanței interbelice: implicarea în comunitate și sprijinirea educației.
Albert Theiler, unul dintre cei mai bogați constănțeni ai perioadei și vicepreședinte al comunității israelite din oraș, s-a remarcat atât prin investițiile sale imobiliare, cât și prin actele de caritate. Acesta a construit două case cunoscute drept Casele Theiler, pe fosta stradă Lascăr Catargiu, astăzi strada Titulescu, și a ridicat Hotelul Regina, cunoscut ulterior sub numele de Hotelul Intim.
Un articol publicat în ziarul Dacia, în 1931, consemna că Albert Theiler instituise șapte burse, în valoare de câte 2.000 de lei, pentru elevii săraci și merituoși ai Liceului „Mircea cel Bătrân”. Totodată, acesta donase instituției de învățământ o casă de bani de mare valoare.
Conducerea liceului și-a exprimat public recunoștința pentru generozitatea sa, iar exemplul lui Theiler rămâne o mărturie despre rolul pe care filantropia îl putea avea în dezvoltarea comunității locale.
Prin această incursiune în presa de acum aproape un secol, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța readuce în atenție fragmente din istoria cotidiană a orașului, de la problemele de ordine publică până la gesturile de solidaritate care au marcat viața comunității.
Sursa foto: Colecția Gheorghe Stănescu, expoziția „Mamaia – 120 de veri, o singură poveste”.
