Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) cere Guvernului 30 de milioane de euro pentru a salva turismul românesc și somează Guvernul să declare sectorul drept domeniu strategic. Miza este uriașă spun reprezentanții agențiilor de turism din România.
Anul 2025 a lăsat hotelurile din țara noastră cu un gol de 14% în buzunare, după ce puterea de cumpărare a românilor s-a prăbușit. Salvarea vine din exterior, dar promovarea actuală este la nivel de, citez „buzunar”: doar 2 milioane de euro anual, în timp ce competitorii regionali investesc zeci de milioane.
Ultima oră
Elevii se întorc la școală după Paște: Când începe ultimul modul și ce urmează până la vacanța mare
Moscova avertizează UE cu o „furtună economică” după alegerile din Ungaria!
Flavius Stoican, noul antrenor al Farului!
Șofer băut, prins de poliție după ce s-a răsturnat cu un triciclu în Mamaia și a fugit
ANAT cere un prim pas de 10 milioane de euro în 2026 și o creștere graduală până la pragul de 30 de milioane. ANAT spune că are și soluția financiară. O parte din banii economisiți prin tăierea voucherelor de vacanță ar putea fi „motorul” care să repună România pe picioare, profitând de marele avantaj pe care îl avem: suntem o țară sigură.
Redăm mai jos comunicatul ANAT
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) solicită Guvernului României ca turismul să fie recunoscut oficial drept domeniu strategic național și să fie susținut în mod real printr-un buget de promovare externă de minimum 10 milioane de euro în anul 2026, cu un angajament clar de creștere progresivă până la 20–30 milioane de euro anual până în 2030.
Solicitarea vine într-un moment critic pentru industria turistică. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că anul 2025 a fost marcat de o scădere a turismului intern, pe fondul încetinirii economice și al reducerii puterii de cumpărare. În anumite luni, declinul cererii interne a ajuns la aproximativ 14%, un semnal clar că un sector dependent în proporție covârșitoare de turiștii români devine extrem de vulnerabil în perioade de instabilitate economică.
În același timp, numărul turiștilor străini a înregistrat o creștere ușoară. Este un semn încurajator, dar insuficient. România nu valorifică încă la adevărata sa dimensiune potențialul turismului incoming, singurul segment capabil să aducă bani noi în economie și să reducă dependența de ciclurile economice interne.
Realitatea este că România este deja în urma competitorilor direcți din regiune. Țările vecine investesc consecvent și strategic în promovare externă, în timp ce România alocă aproximativ 2 milioane de euro anual pentru promovare turistică internațională. Cu un asemenea buget, nu putem avea pretenții serioase pe piețele externe. Nu putem construi brand, nu putem susține campanii coerente și nu putem crea o prezență constantă în marile piețe sursă.
„România este deja în urma competitorilor săi direcți. Dacă nu acționăm acum, riscăm să pierdem complet trenul. Încă nu este prea târziu, dar aceasta este ultima șansă reală de a recupera decalajul. În absența unor investiții reale în promovare, diferența față de alte destinații europene va deveni imposibil de recuperat în următorii ani”, a declarat președintele ANAT, Dr. Ec. Alin Burcea.
Dacă nu acționăm acum, decalajul față de alte destinații din Europa Centrală și de Est va deveni prea mare pentru a mai putea fi recuperat. Nu este o exagerare să spunem că aceasta este ultima fereastră reală de oportunitate pentru repoziționarea României pe harta turismului internațional.
În actualul context geopolitic, România are însă un atu major: este o țară sigură. Siguranța a devenit unul dintre criteriile esențiale în alegerea destinațiilor turistice. România este percepută ca stabilă, sigură și ospitalieră. Acest avantaj trebuie comunicat profesionist și constant pe piețele externe. Este un capital de imagine pe care nu avem voie să îl irosim.
Industria a evaluat necesarul real pentru o promovare eficientă a României la aproximativ 18 milioane de euro anual, sumă necesară pentru acoperirea principalelor piețe sursă și pentru dezvoltarea piețelor secundare. În acest context, solicitarea ANAT pentru un buget de minimum 10 milioane de euro în 2026 reprezintă un prim pas realist, nu o ambiție exagerată.
În mod ideal, economiile generate de reducerea cheltuielilor aferente voucherelor de vacanță, estimate la aproximativ 300 milioane de euro anual, ar trebui să se regăsească măcar în proporție de 10% în bugetul de promovare externă. Reinvestirea unei părți din aceste economii în atragerea turiștilor străini ar transforma o reducere bugetară într-o investiție strategică cu efect multiplicator în economie.
Turismul nu este doar un sector economic. Este un generator de locuri de muncă, un susținător al capitalului autohton investit în hoteluri, agenții de turism, transport și servicii conexe și un instrument important de proiecție internațională a imaginii României. Fără o susținere reală din partea statului, riscul este ca investițiile private realizate în ultimii ani să fie puse sub presiune într-un moment în care stabilitatea este esențială.
ANAT înțelege că anul 2026 este un an bugetar dificil. Tocmai de aceea solicităm un angajament clar și asumat pe termen mediu: un prim pas la 10 milioane de euro în 2026 și o creștere graduală până la un nivel de 20–30 milioane de euro anual până în 2030. Doar astfel România poate recupera decalajul față de competitorii săi și poate transforma turismul într-un motor real de dezvoltare economică.
România are resurse, are diversitate, are patrimoniu, are natură și are, poate mai important ca oricând, statutul de țară sigură Ceea ce lipsește este o decizie strategică fermă. Este momentul ca turismul să fie tratat ca domeniu strategic național și susținut în consecință.
