Judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Curtea de Apel București (CAB), lansează acuzații extrem de dure la adresa conducerii instanței și a șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, într-un interviu acordat Recorder. Magistratul afirmă că actualul sistem judiciar este profund viciat de concentrarea excesivă a puterii și de presiuni exercitate asupra judecătorilor.
Un moment declanșator, spune Moroșanu, a fost convocarea magistraților la conferința de presă organizată joi de conducerea Curții de Apel București, eveniment pe care l-a perceput ca pe un gest de forță.
Ultima oră
Nicuşor Dan: Întâlnirea de astăzi cu Maia Sandu, o dovadă în plus a apropierii dintre România şi Republica Moldova şi a relaţiei noastre speciale
Două turiste au mutat o dronă cu explozibil înainte să ajungă geniștii, descoperită în Olimp
Premieră medicală la Londra! O operație pe creier, asistată de inteligența artificială, a salvat vederea unui pacient
Când lectura pleacă la drum: cum a arătat primul Silent Reading Party într-un tren din România
„Sincer, am văzut negru în fața ochilor. Cu alte cuvinte, dumnealor ne cheamă să îi susținem, suntem chemați să îi susținem pe cei care ne, cum spuneam, terorizează”, a declarat judecătoarea.
Ea a comparat situația cu un episod simbolic din perioada comunistă: „În acel moment, m-am gândit, uite ce fac ăștia, fac o conferință de presă exact ca Ceaușescu în 21 decembrie”.
Judecătoarea afirmă că documentarul Recorder „Justiție capturată” i-a confirmat propriile percepții asupra realităților din sistem.
„Era perfect adevărat ce spunea colegul meu Laurențiu Beșu (…) și acela a fost momentul în care m-am gândit că trebuie să fac ceva”, a spus Moroșanu, explicând că intervenția sa publică vine din convingerea că tăcerea nu mai este o opțiune.
„Colegilor mei le este în continuare frică și cred că trebuie să fac ceva. Dacă tot am început primul pas, cred că ar fi bine să continui”, a adăugat ea.
Acuzații privind concentrarea puterii administrative
Raluca Moroșanu susține că modificările legislative adoptate în 2022 au schimbat fundamental raporturile de putere în interiorul instanțelor.
„Modificările legislative survenite în anul 2022 au dus la o situație în care cam toată puterea este în mâna președintelui instanței, care numește și vicepreședinții, și președinții de secție, practic, toți, pe românește, sunt oamenii lor”.
Judecătoarea afirmă că, până în 2023, magistrații erau consultați în deciziile administrative, însă acest lucru s-a schimbat radical sub actuala conducere a Curții de Apel București.
„Anterior, să zicem, anului 2023, eram consultați, eram implicați în deciziile conducerii. Ei bine, din momentul 2023 și, repet, în mod special de când este președinte doamna Liana Arsenie (…) nu am mai fost implicați în nicio decizie a conducerii. Nu ni se comunică hotărârile colegiului de conducere, habar n-avem ce se discută și ce decizii se iau acolo. Planificările sunt modificate fără să ne fie adus la cunoștință. Practic, suntem, ce să vă spun, niște angajați ai unui SRL, unde patronul stabilește ce vrea el și noi trebuie să ne supunem”, a declarat Moroșanu.
Suspiciuni de influențare a dosarelor
Întrebată dacă aceste schimbări administrative pot afecta soluționarea cauzelor, judecătoarea a răspuns fără echivoc.
„Da. Nu este posibil – și vorbesc de domnul Cătălin Pavel – ca un om să intre în ședință să audieze martori o lungă perioadă de timp, și mulți martori, și pe urmă să fie schimbat de pe o zi pe alta, și nu poți să vii să spui că asta e în interesul instanței, că este în interesul justiției. Ce interes? Ce degrevare de activitate când omul nu a cerut așa ceva?”.
„Nu simt, știu”: acuzații privind indulgența față de inculpați
Judecătoarea susține că actuala conducere promovează un anumit tip de abordare în dosarele penale, în special în cele de evaziune fiscală.
„Nu simt, știu. Știu că își dorește colegi indulgenți cu inculpații. Pentru că ni se tot spune (…) că trebuie să fim oameni, să înțelegem problemele inculpaților”, a declarat Moroșanu.
Ea a invocat un seminar de formare profesională dedicat evaziunii fiscale, unde mesajele transmise ar fi fost, în mare parte, orientate spre achitări.
„În cele două zile de seminar cam 90% ni s-a explicat cum trebuie să achităm noi inculpații pentru evaziune fiscală”.
Mai mult, Moroșanu afirmă că președinta CAB a intervenit personal în cadrul acelui seminar.
„Doamna Arsenie a venit personal să ne spună (…) că evaziunea fiscală de fapt nu prea există așa, în general, și că ar trebui să fie ultima soluție condamnarea inculpaților pentru evaziune fiscală (…) și că răspunderea administratorilor unor societăți ar trebui să fie de ordin civil, nu de ordin penal”.
Critici directe la adresa Liei Savonea
Judecătoarea consideră că schimbările punctuale la nivelul conducerii instanțelor nu vor rezolva problema de fond.
„Dacă vrem să schimbăm ceva, doamna Lia Savonea trebuie să plece, nu de la șefia Înaltei Curți, din întreg sistemul, trebuie să plece din magistratură”, a declarat Moroșanu.
Ea susține că puterea Liei Savonea se bazează inclusiv pe relații politice.
„Oamenii, unii, cred că, având aceste relații în politică, poate să le asigure în continuare pensii, salarii”.
Judecătoarea a descris stilul de conducere al șefei ÎCCJ ca fiind unul intimidant.
„Stilul dumneaei de comunicare este atât de agresiv (…) încât unii se sperie, iar alții devin la fel ca ea”.
În ceea ce o privește pe președinta CAB, Liana Arsenie, Moroșanu afirmă că aceasta ar fi convinsă că este de neatins.
„Și o spune cu subiect și predicat: «pot să fac ce vreau, nu mi se poate întâmpla nimic». Pentru că sistemul a fost organizat în așa fel încât să nu i se poată întâmpla nimic”.
Judecătoarea consideră că doar eliminarea acestui tip de protecție ar putea deschide calea unei reforme autentice.
„În momentul în care va dispărea spatele (…) putem să începem o reformă reală”, a conchis Raluca Moroșanu.
